[ intunecat + subtil ... ]]

… tehnic vorbind, de fapt, nu exista culori, nu asa cum le percepem noi; exista numai unde de lumina. Atunci cand privim un obiect ochiul uman percepe lumina, care este reflectata de catre acesta. ochiul uman poate distinge intre sute de unde de lumina. creierul nostru este cel care proceseaza informatia si alege ce culoare vede. astfel avem posibilitatea de a vedea lumea in culori …

o astfel de imagine pare, la prima vedere, putin sumbra, nu neaparat un loc in care ai vrea sa locuiesti … insa, cu cat privesc mai mult , cu atat imi dau seama ca tocmai acest “intunecat” atrage mai mult, prin subtilitate …

griul este asociat sobrietatii, seriozitatii, respectului.

griul, culoare neutra, rezultat al imbinarii non culorilor , albul si negrul sau al imbinarii culorilor complementare poate fi o alegere inteleapta atunci cand te intereseaza sa scoti alte culori in evidenta … asa cum se vede si in imaginile de sus, griul umple incaperea si detaliaza elementele colorate.

negrul simbolizeaza, ca si albastrul, apa. Reprezinta, de fapt, absenta culorii. Este legat de profunzime, mister, negativism, tristete adanca, ura profunda, independenta, stare proasta de spirit, magie, dar si de putere, stabilitate si chiar protectie. In cantitati mici faciliteaza introspectia, dar in exces devine deprimant. cateodata poate reprezenta si nevoia de singuratate …

poate un pic pre puternic … mai ales pentru camerele noastre de bloc … totusi, de mare efect. un singur perete vopsit in culoarea asta, atat de intens, poate intr-o zona umbrita, sporeste clar senzatia de mister a acelui loc.

 

purpuriul sau violetul tin de spiritualitate si demnitate, autoritate si maiestuozitate, de lux si prosperitate. favorizeaza introspectia si starile meditative dar nu e indicat sa-l folositi ca si culoare generala. este o culoare plina de fantezie, sacralitate sau romantism …

folosirea culorilor complementare, in cazul de mai sus violetul si galbenul, creaza un efect “corect”, tocmai prntru ca cele doua culori se potrivesc atat de bine. insertiile de alb uniformizeaza imaginea incaperii …

verdele corespunde energiei lemnului. Simbolizeaza cresterea, vindecarea, expansiunea, reintinerirea, abundenta, prosperitatea, pacea, veselia, intelegerea, armonia. Se foloseste pentru calmarea stresului si a problemelor emotionale. Pentru persoanele care au nevoie de stimulare, prea mult verde devine enervant, apasator

o textura de tipul celei de mai sus este tipica zonelor mediteranenene, asemenea greciei sau uneori si marocului … este extrem de interesanta, pentru ca presupune mai putina atentie in realizarea sa, fata de un finisaj drept. aspectul final se bazeaza tocmai pe naturaletea lucrului, iar efectul mie mi se pare incredibil!

atunci cand vopsim un perete o culoare pala, deschisa … locul in care lumina bate se deschide si mai tare … devenind aproape alb. dar atunci cand culoarea este una intensa, cu ajutorul luminii se realizeaza un degrade foarte frumos …

albastrul simbolizeaza energia apei. Se asociaza cu adevarul, sinceritatea, intelepciunea, inspiratia si creativitatea. Se coreleaza cu linistea, avand un efect aproape sedativ, cu introspectia, serenitatea, contemplarea, singuratatea, raceala si seriozitatea

culori vesele, aprinse, lucioase sau mate … toate imi plac pentru ca au ceva de spus, de comunicat, atat celui care locuieste acolo cat si celui care vine in vizita … exemplul de mai sus este cu atat mai interesant cu cat se foloseste de un joc de textura a vopselei,  peretii sunt vopsiti cu o culoare lavabila, mata, iar semineul si tamplaria sunt lucioase, ambele aceiasi culoare

the panama house

dupa cum a zis daniel azi … eu inca nu am pus nimic de arhitectura pana acum, pe blogul meu, adica aici … asa ca, m-am gandit sa postez chiar ce i-a placut lui, ce mi-a trimis azi. si foarte bine am facut! aceasta locuinta (de familie) este absolut superba. din punct de vedere arhitectural cam asta este stilul care imi place cel mai mult. o constructie simpla, planuri drepte, spatii mari, deschise. cat mai mult beton si daca se poate aparent … cum se va vedea in urmatoarele imagini. a, si, sa nu uit! o mare, mare consola, ca si astea imi plac … ce pacat ca locuim in romania si nu ne putem construi asa ceva …

cladirile de acest tip creaza o imagine de extra spatiu, pentru ca, fiind totul drept si alungit … spatiul da impresia ca nu se mai termina. la fel si aici, pe aceasta terasa acoperita de un deck (lemn de deck, adica lemn de esenta exotica folosit in special pentru ambarcatiuni). o balustrada lata, plataca cu un material reflectant care sporeste ideea de loc, corpul de cladire al nivelului 1, cu o intrare continua, vitrata si retrasa de la nivelul carcasei de beton, iarasi sporesc aceasta impresie. locuinta moderna, vila in adevaratul sens al cuvantului (dimensiuni de spatiu, vitraje, confort si intimitate).

legatura aceasta intre spatiul inchis si cel deschis e ceva deosebit de interesant atat pentru beneficiar cat si pentru arhitect … cam anul II si anul III sunt perioada in care mai toti studentii de la arhitectura au tendinta sa deseneze astfel. eu am ramas, oarecum, la fel si pana astazi!

incinta creata intre constructie si gardul de piatra care delimiteaza terenul … este o impresie de gradina clasica, urmarind cele cateva conditii si elemente necesare pentru alcatuirea uneia. o apa, cativa pomi, o bucata de pamant plantat si multa terasa de tip ponton, catre apa. si lumina, multa lumina. noaptea efectul iluminarii artificiale sporeste dramatismul liniilor drepte. ambiguitatea relationarii unui plan vertical drept, acoperit de lemn cu denivelarile naturale ale copacilor, ma fascineaza. oricine ar zice ca nu are rost, sau ca este doar o solutie de compromis, avand in vedere necesitatea de verde in aceast ansamblu, insa eu vad mai mult de atat. ziua planul vertical al peretelui se deschide si lasa natura sa patrunda in interior, la un nivel la care, nimic altceva nu mai este vizibil. poate ca este o rezolvare functionala, daca stam sa ne gandim ca nimeni de pe partea cealalta a gardului de piatra nu va vedea absolut nimic inauntru. copacii functioneaza asemenea unor perdele …

interiorul propune zonificare prin diferentiere de materiale. fara sa fie nevoie de elemente de imbinare, banale elemente care nu s-ar potrivi, aici, oricum (ma refer la plinte sau la treceri) trecerea se face in mod natural, amintind de natura, caci si acolo lipsesc delimitari create de om … de la pamant, la piatra, la lemn…trecerea este continua.

spatiul “gradinei” este simplu, delimitat ca si in interior de materiale diferite … si aici se poate observa in toata splendoarea sa betonul aparent!

doar cand ma gandesc cum ar putea sa fie sa it petreci aici o zi, o dimineata cufundata in lumina rece, proaspata, o dupa-amiaza aurie, calda  si o seara luminata magic … ce sa zic … vreau si eu o asemenea locuinta, voi nu?

arhitect: Marcio Kogan

2009/ locul II/ International Design Awards_IDA/ USA

[ happy |in the| bedroom ]]

mult timp am crezut ca anumite culori nu se potrivesc deloc, asa auzisem eu pe undeva … de exemplu, stiam ca rozul, rosul si portocaliul nu au ce cauta impreuna … si totusi, vazand imaginile astea ma intreb cine a putut sa decida ca aceasta combinatie nu este corecta, cand eu o gasesc de-a dreptul delicioasa! … voi ce ziceti?

si aici la fel, violetul asternutului alaturi de portocaliul peretelui …

tapetul asta e incredibil … nici nu stiu daca sa zic ca e prea incarcat sau nu?! modelul este atat de grafic si colorat si se potriveste asa de bine cu verdele dulapului si scaunul violet … iar o pardoseala alba, din lemn vopsit, cu plinta aceea inalta, impreuna creaza o incapere atat moderma cat si clasica, pentru o femeie de genul totul despre sex

alaturarea tuturor acestor obiecte, din materiale atat de diferite, precum lemnul de pe jos, rachita scaunului, lemnul alb al mesei si al oglindei tapetul floral si rozul ca detaliu al camerei … arata copilaresc … si cel mai tare imi plac detaliile de tipul papusei, mingei de fotbal si pernutei din blanita!

[ deco ]]

canadian house & home… site si magazin de decoratiuni http://www.houseandhome.com/

[ totul este luminat ]]

Laura Adel Johnson , artist Perth ,  deseneaza fete si expresii umane,  nu cu ajutorul creionului, ci cu  stralucirea zdrentuita a luminitelor.

fiind artist multimedia, ea este mereu interesata sa incorporeze obiecte comune, de folosinta zilnica in arta sa. ii place sa foloseasca materiale neconventionale care sa descrie sau sa comenteze despre mediul socialo-politic in care se regaseste, spune ea. a inceput sa foloseasca ideea luminitelor prin anul 2007, cand, in timpul sezonului de iarna s-a simtit coplesita de abundenta decoratiunilor de Craciun si astfel s-a hotarat sa experimenteze cu acestea.

este foarte interesant felul in care ea imbina stilul ilustrativ cu imaginea practica a tehnologiei luminii. ilustratiile pe care le compune au o expresivitate iesita din comun, reprezentand stari de genul : Please, Thank you sau Have a nice day.

artista povesteste ca cel mai greu de facut  este alegerea ideii pe care o va pune in practica. din experienta, ea a observat ca prin concentrarea asupra portretelor sau expresiilor umane, se creaza cea mai dramatica arta. pentru ilustratiile luminate mentionate mai sus, artista s-a folosite de fotografii din reviste. ea mai explica faptul ca ii place legatura formata intre natura artificiala a luminitelor, ca obiect, si artificialitatea modelelor de inspiratie.